Stimați locuitori ai raionului Sângerei,

A început campania de vaccinare împotriva gripei sezoniere. Vaccinul este cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor și a complicațiilor cauzate de virusurile gripale.

 Ce este vaccinul antigripal

Vaccinul antigripal conține fragmente inactive ale virusurilor gripale, care ajută organismul să dezvolte imunitate împotriva tulpinilor ce circulă în acest sezon. Preparatul utilizat în Republica Moldova pentru sezonul curent este Influvac Tetra, care oferă protecție împotriva virusurilor A(H1N1), A(H3N2) și B.

 Cine se poate vaccina

Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni, dar prioritate au următoarele grupuri:

• persoane cu vârsta de peste 65 de ani;

• copii și adulți cu boli cronice (cardiace, respiratorii, renale, diabet etc.);

• femei gravide;

• personal medical și cadre didactice;

• persoane cu imunitate scăzută;

• angajați din servicii publice esențiale.

Pentru aceste categorii, vaccinarea se realizează gratuit în cadrul programului național de imunizări.

 Când se efectuează vaccinarea

Vaccinarea este recomandată în lunile septembrie–noiembrie, înainte de debutul sezonului gripal. Imunitatea se dezvoltă în aproximativ două săptămâni după administrarea vaccinului și oferă protecție pe durata întregului sezon rece.

 Beneficiile vaccinării

• Reduce riscul de îmbolnăvire și de forme severe de gripă.

• Previne complicațiile, spitalizările și decesele asociate gripei.

• Protejează familiile, colegii și întreaga comunitate.

• Contribuie la reducerea presiunii asupra sistemului medical.

 Siguranța vaccinului

Vaccinul antigripal este sigur și bine tolerat. Efectele secundare sunt de obicei ușoare și de scurtă durată – roșeață sau durere la locul injectării, febră ușoară sau stare generală de disconfort.
Vaccinul nu provoacă gripa, deoarece nu conține virus activ.

 Ministerul Sănătății și Centrul de Sănătate Sângerei încurajează toți locuitorii să se vaccineze pentru a-și proteja sănătatea și comunitatea în acest sezon rece.

Adenomul de prostata este cea mai frecventa tumora benigna a barbatului cu varsta de peste 60 de ani, 70 % dintre barbati suferind de aceasta afectiune, marirea volumului acesteia facandu-se sub influenta hormonilor androgeni. Adenomul de prostata este o afectiune cu evolutie insidioasa, pe parcursul a mai multor ani, modificarile induse asupra aparatului urinar fiind lente.

Prostata este o glanda accesorie a aparatului genital masculin, care se afla la baza vezicii urinare si care inconjoara portiunea initiala a uretrei.
Cresterea in volum a prostatei realizeaza comprimarea in timp a uretrei, determinand modificari ale actului mictional. Pentru golirea corespunzatoare a vezicii urinare in cazul in care eliminarea urinei este impiedicata, muschii vezicii si cei abdominali cauta sa depaseasca acest obstacol printr-un efort suplimentar, in asa fel incat la inceput fluxul si debitul urinar sa nu sufere modificari. Ulterior, chiar daca aceasta musculatura se contracta mai puternic, acest mecanism este depasit, instalandu-se asa numita "vezica de lupta", cu pereti grosi, anfractuosi. Odata depasit mecanismul de golire al vezicii urinare apare reziduul vezical, acesta fiind responsabil de complicatiile adenomului de prostata : infectia urinara, litiaza, hematuria, incontinenta, retentia completa de urina ("globul vezical") si insuficienta renala progresiva.

Factorii de risc incriminati in aparitia adenomului de prostata sunt : varsta, consumul de alcool, fumatul, hipertensiunea arteriala, obezitatea si diabetul zaharat, precum si consumul de medicamente (antidepresive, simpatico-mimetice, antihistaminice).

Semnele si simptomele care ar trebui sa atraga atentia asupra posibilei existente a unui adenom de prostata sunt rezultatul interrelatiei dintre obstructia subvezicala provocata de marirea in volum a prostatei si mecanismele adaptative ale vezicii urinare. Aceste simptome sunt clasificate astfel :

• obstructive - un inceput ezitant al urinarii, jet urinar cu presiunea slaba, jet urinar intermitent sau intrerupt, urinare dificila, urinare prelungita, senzatia de golire incompleta a vezicii urinare, retentia de urina ("blocajul" de urina), pseudoincontinenta prin prea plin (urina care ramane in vezica depaseste capacitatea de stocare a vezicii si pacientul urineaza, practic, "prin prea plin" !)
• iritative - frecventa crescuta a urinarilor (polachiuria), in special noaptea (nocturie), urgenta (senzatia brusca si imperioasa de a urina), pseudoincontinenta prin urgenta a urinarii (barbatul "se scapa" cateva picaturi pana ajunge la toaleta).

Diagnosticul adenomului de prostata si a posibilelor sale complicatii se stabilesc de catre medicul specialist urolog in urma examinarii clinice (a tuseului rectal) si investigatiilor paraclinice. Dintre investigatii mentionam cele bioumorale : probe de functie renala, probe urinare (sumarul de urina, urocultura) si nu in ultimul rand antigenul specific prostatic (PSA) si fractiunea lui libera (freePSA), care ne orienteaza asupra benignitatii dezvoltarii prostatice. Ecografia de aparat urinar este obligatorie pentru masurarea volumului prostatic si a reziduului postmictional. Anumite cazuri necesita efectuarea urografiei intravenoase si a examenelor urodinamice.

Tratamentul adenomului de prostata este variat. In functie de existenta complicatiilor, tratamentul este medicamentos pentru adenomul de prostata necomplicat si chirurgical pentru aparitia complicatiilor. Aici mentionam cateva clase de medicamente: preparatele fitoterapice, alfa blocantele, inhibitorii de 5 alfa reductaza cat si combinatiile intre ele. Tratamentul chirurgical reprezinta excizia tesutului patologic al prostatei si se poate realiza prin mai multe tehnici: endoscopic (transuretral) sau clasic (adenomectomia transvezicala). In urma exciziei tesutului patologic se efectueaza examenul histopatologic al acestuia si se stabileste diagnosticul de certitudine al hipertrofiei prostatice benigne. Mai exista si alte metode alternative la tratamentul chirurgical, cu indicatii limitate : hipertermia locala, crioterapia prostatei, stenturile prostatice, incizia transuretrala a prostatei.

Săptămâna Mondială a Alăptării este o campanie globală celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a sensibiliza și stimula acțiunile legate de tema alăptării şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.

Sloganul din acest an este „Alăptarea și munca. Să facem să funcționeze!”, scopul fiind mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptării ca un factor cheie pentru sănătatea și bunăstarea populației.

Potrivit OMS, dacă fiecare copil ar fi alăptat o oră după naștere, i s-ar administra doar lapte matern în primele șase luni de viață și ar continua să fie alăptat până la vârsta de doi ani, aproximativ 800 mii de vieți ar fi salvate în fiecare an. OMS recomandă alăptarea exclusivă pentru prima oră de viață și pentru următoarele șase luni.

La nivel global, mai puțin de 40% dintre sugarii cu vârsta sub șase luni sunt alăptați exclusiv. Barierele care au dus la dezvoltarea slabă a alăptării variază de la lipsa lucrătorilor medicali instruiți pentru a îndruma tinerele mame și lipsa/implementarea legilor și reglementărilor privind protecția maternității. Cu peste 830 mil.de femei care lucrează în întreaga lume, dintre care multe se întorc la muncă la scurt timp după naștere, devine necesară susținerea prin politici și legislație națională, cum ar fi concediul de maternitate plătit și pauzele, pentru a stimula mamele să continue alăptarea.

Primii doi ani din viața unui copil sunt cruciali, deoarece nutriția optimă în această perioadă scade morbiditatea și mortalitatea, reduce riscul de boli cronice și favorizează o dezvoltare mai bună.

Specialiștii afirmă că, copiii alăptați au performanțe mai bune la testele de inteligență, sunt mai puțin susceptibili să fie supraponderali sau obezi și mai puțin predispuși la diabet în perioada adultă. De asemenea, femeile care alăptează au un risc redus de cancer de sân și ovar.

Conform statisticilor naționale, în anul 2020 în țara noastră, incidența prin malnutriție la copii cu vârsta de până la 1 an a constituit 10,1 cazuri la 1000 de copii, dintre care, în 5,6 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție.

Ziua mondială de combatere a hepatitei: eliminăm barierele, salvăm vieți

An de an, în data de 28 iulie, comunitatea internațională își unește eforturile pentru a atrage atenția asupra combaterii hepatitei, o problemă majoră de sănătate publică. În anul curent, îndemnul global e să înlăturăm barierele care împiedică prevenirea, diagnosticarea și tratarea eficientă a hepatitelor virale. Este un apel pentru eliminarea obstacolelor financiare, sociale, dar și pentru depășirea stigmatizării care afectează persoanele diagnosticate cu hepatită.

Hepatita virală este o inflamație a ficatului cauzată de virusurile hepatitice A, B, C, D sau E. La nivel mondial, această boală este a doua cauză infecțioasă de deces, provocând anual aproximativ 1,3 milioane de decese. Hepatitele cronice de tip B și C sunt cele mai frecvente și pot duce la complicații grave, precum ciroza hepatică sau cancerul de ficat.

Vestea bună este că hepatita virală poate fi prevenită și tratată. Există vaccin împotriva hepatitei B, iar tratamentele moderne fac posibilă vindecarea completă a hepatitei C.

În Republica Moldova, prevenirea, dignosticarea și tratamentul hepatitei sunt acoperite de asigurarea obligatorie de asistență medicală. Persoanele asigurate beneficiază de:

• servicii ale medicului de familie, de la care pot primi îndrumare și teste de screening;
• consultații la medici specialiști în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu;
• investigații de laborator și de înaltă performanță, esențiale pentru diagnostic și monitorizare;
• tratament antiviral și spitalizare, atunci când este necesar.

Pentru anul 2025, Compania Națională de Asigurări în Medicină a încheiat contracte în valoare de peste 10,6 milioane de lei  cu șapte prestatori de servicii de înaltă performanță, care oferă investigațiile necesare în caz de hepatite cronice B, C, D și ciroze hepatice.

La nivel de spital, CNAM achită cheltuielile pentru cazurile tratate.

Bolnavii de hepatită și de ciroză hepatică beneficiază și de medicamente compensate, precum acidum ursodeoxycholicum, propranololum, furosemidum și spironolactonum. În 2024, peste 8500 de persoane au primit astfel de preparate, în valoare totală de 10,3 milioane de lei.

Totodată, din fondul măsurilor de profilaxie, CNAM a alocat în anul curent peste 558,9 de mii de lei pentru procurarea a 13,8 mii de doze de vaccin împotriva hepatitei B, destinate adulților cu risc sporit de infectare.

În premieră, în acest an, din fondul măsurilor de profilaxie  este finanțat un proiect în valoare de un milion de lei, ce are drept obiectiv  reducerea riscului de îmbolnăvire și profilaxie a hepatitelor virale.

În contextul Zilei mondiale de combatere a hepatitei, îndemnăm la solidaritate față de persoanele afectate de această boală. Este important să ne informăm corect despre această afecțiune, despre modul în care se transmite și despre măsurile prin care o putem preveni. Prin acțiuni informate și responsabile, putem salva vieți, preveni noi infecții și reduce semnificativ numărul cazurilor de cancer hepatic și decese provocate de hepatitele virale.

Consumul de alcool asociat cu consumul de tutun, alimentația nesănătoasă și modul sedentar de viață reprezintă principalii factori de risc ai bolilor netransmisibile la nivel mondial. Aproape o treime din povara globală a bolilor netransmisibile, în special bolile cardiovasculare, diabetul, bolile digestive, respiratorii și tumorile  sunt condiționate de consumul de tutun și alcool. Circa 3,3 milioane de decese anuale înregistrate la nivel global sunt atribuite consumului nociv de alcool, inclusiv aproximativ 1 milion de decese în regiunea europeană a OMS.

Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dizabilitatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din totalul deceselor în aceast grup de vârstă.

Regiunea cu cel mai mare nivel de consum de alcool din lume este Europa, unde mai mult de o cincime din populația cu vârsta de peste 15 ani raportează un consum sporadic de alcool în cantități mari (cinci sau mai multe băuturi standard sau 60 de grame de alcool) cel puțin o dată pe săptămână.

Situaţia existentă se agravează tot mai mult și din cauza consumului de alcool în rândul copiilor şi tinerilor. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și a vieții sociale. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani, aceștia având un risc între patru și șapte ori mai mare de a deveni mari băutori față de cei care încep să bea mai târziu, evidențiază statisticile prezentate de OMS. Aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependența de alcool până la sfârșitul adolescenței. Tinerii care se confruntă cu lipsuri materiale, boli, probleme familiale, carenţe în educaţie, lipsa locuinţei sau discriminare pot fi predispuşi să consume alcool în cantităţi mari şi de la vârste mai timpurii, iar consecinţele consumului de alcool asupra sănătăţii şi a vieţii pot fi mai severe decât la semenii lor.

Conform datelor preliminare ale Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2018), 4 din 10 adolescenți de vârsta 11 – 17 ani au relatat ca au avut experiență de utilizare a alcoolului în decursul vieții. Potrivit cifrelor, au consumat alcool cel puțin o zi în decursul ultimei luni circa 29,5% din adolescenți și acest indicator crește o dată cu vârsta (băieții consumă mai mult decât fetele).

Important: Alcoolul are efecte negative severe asupra sănătății fizice și psihice, fiind implicat în peste 200 de categorii de boli și reprezentând unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru morbiditate, invaliditate și mortalitate.

Adolescența este considerată de unii drept cea mai frumoasă perioadă din viață, cu „fluturii” și „furtunile” ei, însă este și una dintre cele mai dificile. Este momentul când organismul trece printr-o serie de modificări rapide și când persoanele încep să își contureze relațiile sociale, când nevoia de independență, libertate, apartenență la grup se manifestă mai evident decât în orice altă perioadă a vieții.  În acest context, tinerii se desprind de sub tutela parentală și pleacă în căutarea propriei personalități, a propriilor repere și idealuri, însă adesea abilitatea lor de a lua cele mai bune decizii este departe de a fi atins maturitatea.

De ce tinerii consumă alcool?

• din curiozitate;
• ca să se relaxeze sau să se distreze;
• să se integreze în diverse medii sociale;
• să se simtă maturi;
• pentru că e accesibil;
• au un exemplu familial.

Mecanismul de acțiune al alcoolului asupra organismului

Alcoolul este absorbit în fluxul sanguin prin vasele mici de sânge din pereții stomacului și ai intestinului subțire. În doar câteva minute de la consum, acesta ajunge de la stomac la creier, unde efectele se resimt foarte rapid, încetinind acțiunea celulelor nervoase.

Aproximativ 20% din alcool este absorbit prin stomac. Restul de 80% este absorbit prin intestinul subțire.

Alcoolul este dus de către sânge spre ficat, care elimină alcoolul din corp printr-un proces numit „metabolizare”, prin care este transformat într-o substanță non-toxică. Ficatul poate metaboliza doar o anumită cantitate de alcool într-un anumit interval de timp, surplusul de cantitate rămânând să circule prin corp. În felul acesta, intensitatea efectelor asupra corpului este direct proporțională cu cantitatea de alcool consumată.

Când cantitatea de alcool din sânge depășește un anumit nivel, sistemul respirator este încetinit, cauzând astfel starea de comă sau chiar moarte, deoarece în felul acesta oxigenul nu mai ajunge la creier.

Efectele consumului de alcool asupra organismului

Acțiunea alcoolului asupra organismului uman: toxică, imunosupresivă,  cancerigenă,  teratogenă,  neurotoxică, provoacă dependență.

Efectele consumului de alcool la adolescenți și tineri:

• Mahmureala este primul efect direct;
• Rezultate şcolare scăzute;
• Riscul de a fi consumator de droguri;
• Comportamente anti-sociale și riscante;
• Deces prematur.

Gravitatea efectelor depinde de următorii factori:

• De cantitatea consumată pe parcursul vieţii şi vârsta iniţierii;
• De frecvenţa consumului şi episoadele de consum în cantități mari.

Tinerii sunt expuși unui risc mai mare de a suferi daune legate de alcool comparativ cu adulții pe măsură ce creierul continuă să se dezvolte până la mijlocul anilor 20.

Conform studiilor, 35,1% dintre băieți și 30,0 % de fete de vârsta 13 – 15 ani au consumat cel puțin o dată în săptămână băuturi alcoolice, inclusiv 11,6 % de băieți și 7,0% de fete s-au îmbătat foarte tare. Practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice, iar printre cele mai accesibile băuturi pentru adolescenți este berea, vinul și alcopopul (băutură alcoolică dulce).

Consumul de alcool la vârste fragede poate afecta procesul de învățare și performanțele școlare. Un studiu care a evaluat memoria pe termen scurt a unor subiecți cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, dintre care o parte erau dependenți de alcool, a dovedit că aceștia memorează mai greu cuvinte și forme geometrice simple decât cei care nu au o problemă cu consumul de alcool.   

Important: Consumul de alcool în perioada adolescenței poate avea efecte grave pe termen lung. Persoanele care încep să bea înainte de vârsta de 15 ani sunt de patru ori mai predispuse la alcoolism decât cele care încep după vârsta de 20 de ani.

Totuși, nu se știe dacă vina pentru acest efect este numai vârsta la care tinerii încep să bea și în ce măsură sunt implicați ceilalți factori de risc, precum mediul familial sau anturajul. Creierul adolescentului se află în plin proces de dezvoltare, iar cele mai importante modificări au loc la nivelul lobului frontal și al hipocampului. Aceste zone sunt asociate cu motivația, controlul impulsivității și dependența. Alcoolul este o neurotoxină, ceea ce înseamnă că poate „otrăvi” creierul. El poate afecta modul în care organismul asimilează vitamina B, împiedicând astfel funcționarea normală a creierului.

Organizația Mondială a Sănătății atenționează că nu există o cantitate sigură de alcool consumată, iar impactul consumului nociv de alcool asupra sănătății este considerabil și imediat.