În fiecare an, în luna aprilie, este celebrată Ziua Europeană Împotriva Obezității cu scopul de a conştientiza populaţia privind riscurile obezităţii asupra sănătăţii, precum și informarea despre aplicarea tratamentului și prevenirea acestei boli.

Supraponderalitatea și obezitatea reprezintă al cincilea risc de decese la nivel global. La nivel internațional, prevalența obezității a crescut de peste două ori între anii 1980 și 2016. Din iunie 2013, Asociația Medicală Americană a recunoscut obezitatea ca boală.

Obezitatea constă intr-o acumulare de grăsime în organism a cărui greutate creşte din această cauză, depăşind cu cel putin 15-20% greutatea ideală. Această acumulare de grăsime nu este numai un defect estetic, ci ea reprezintă un risc mărit pentru unele boli grave (obezitatea fiind asociată cu peste 30 de afecţiuni) ca: dislipidemiile (valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor), ateroscleroza şi consecintele lor (hipertensiunea arterială, infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral), diabetul zaharat, steatoză hepatică, artrozele, varicele, litiza biliară, apneea de somn (întreruperea respiraţeie pentru câteva secunde), somnolenţă diurnă, insomnie nocturnă, cancere etc.) Astfel, se explică faptul observat de mai mult timp, că obezii trăiesc mai puţin decât oamenii cu greutate normală sau subnormală. Ca atare, a urma o cură de slăbire, în cazul unui obez, înseamnă de fapt a-şi spori şansele de sănătate şi viaţă îndelungată şi activă. Obezitatea este descrisă ca fiind cea mai întâlnită dereglare de nutriţie. Obezitatea este o condiţie în care se acumulează excesiv grăsime în organism, fie din cauza consumului de alimente mai mare decât nevoile fiziologice, fie din cauza unor dereglări metabolice. Astfel, un exces de 50 de calorii zilnic poate creşte greutatea cu 25 Kg într-o perioadă de 10 ani.

Principala cauză a obezităţii este un dezechilibru energetic între caloriile consumate şi cele necesare organismului pentru diverse activităţi. Obezitatea poate afecta pe oricine. Specialiştii vorbesc despre o predispoziţie a unor persoane de a deveni obeze. De aceea obezitatea reprezintă o problemă complexă de sănătate publică, ai căror factori de risc pot fi: antecedente familiale; rasă, sex, vârsta; unele afecţiuni endocrine; factori metabolici; supraalimentaţia sau alimentaţia nesănătoasă (obiceiuri alimentare greşite); sedentarismul; factori etnici şi culturali; status socio-economic; sarcina şi menopauză.

Obezitatea este o boală cronică stigmatizantă. Percepţia generală este că persoanele obeze sunt leneşe şi mănâncă mult. Se crede că obezii sunt lipsiţi de voinţă şi nu se pot abţine de la mesele copioase. De aceea obezitatea afectează imaginea de sine, respectul de sine, putând conduce la depresie, anxietate şi disfuncţii ale comportamentului alimentar (bulimia, anorexia).

O atenţie deosebită trebuie acordată copiilor şi adolescenţilor pentru faptul că, cei care dezvoltă obezitate încă din copilărie riscă mult să devină adulţi obezi. Spre deosebire de adulţi, copiii nu pot decide singuri asupra alimentelor consumate, întreaga responsabilitate revenind părinţilor. Iată de ce, pe lângă cauzele medicale ale obezităţii la copii, cele mai multe se datorează unor obiceiuri alimentare nesănătoase, lucru de altfel valabil şi pentru adulţi : prezenţa însemnată în alimentaţia zilnică a unor alimente nesănătoase, sărace în nutrienţi, surse ascunse de grăsimi (exemplu : 100 g de cartofi prăjiţi = 247 kcal, pe când 100 g cartofi fierţi = 80 kcal) şi zahăr (exemplu : 250ml suc artificial = 685 kcal sau 7-8 linguriţe de zahăr) şi cu conţinut ridicat de calorii (snacks-uri, pizza, mezeluri, băuturi dulci, carbogazoase, alimente gătite prin prăjire, dulciuri rafinate, produse de patiserie etc.); consumul unor porţii alimentare mai mari decât cele normale (este frecvent întâlnită prejudecata că „ce este gras este şi frumos” ori că „două mâncări nu strică”); diminuarea activităţii fizice, orientarea către activităţi de tip static (privitul la TV, jocul pe calculator, utilizarea liftului etc).

Obezitatea ar putea fi prevenită prin promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cum ar fi:

consum de fructe şi legume, lactate degresate, peşte, carne slabă

consum de sucuri naturale preparate în casă

prepararea alimentelor prin fierbere, coacere, la grătar sau pe baie de abur

respectarea meselor principale

evitarea „ronţăitului” între mese

evitarea servirii mesei în faţa calculatorului sau televizorului

necesitatea de informare în momentul achiziţionării unui aliment, despre conţinutul de grăsimi, zahăr şi sare, dar şi a numărului de calorii, prin citirea etichetei.

De asemenea, pentru prevenirea obezităţii, pe lângă respectarea unei alimentaţii sănătoase, mai este necesar să efectuăm cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi şi să încurajăm copiii să desfăşoare activităţi fizice în aer liber.