În perioada 5-11 septembrie 2022, se desfășoară Săptămâna globală de acțiune pentru prevenirea bolilor netransmisibile (BNT),

În perioada 5-11 septembrie 2022, se desfășoară Săptămâna globală de acțiune pentru prevenirea bolilor netransmisibile (BNT), cu genericul „Investiți pentru a proteja”. La nivel național, vor fi organizate mai multe acțiuni de mobilizare comunitară și de sensibilizare a societății privind povara bolilor netransmisibile.

Bolile netransmisibile fac cele mai multe decese în regiunea europeană a OMS și în Republica Moldova. Nouă din zece moldoveni mor din cauza bolilor netransmisibile.

Bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile mintale și afecțiunile neurologice, bolile de rinichi cronice și altele sunt doar o parte din BNT. La nivel global opt din zece decese (78%) sunt cauzate de BNT. În Republica Moldova, nouă decese din zece (89%) sunt provocate de BNT.

Dacă nu se vor întreprinde acțiuni de redresare a situației, către anul 2030, se estimează o creștere a deceselor până la 53 de milioane față de 41 de milioane de decese anuale care sunt în prezent.

Povara BNT este globală, cu toate astea, țările cu venituri mici și medii precum e și Republica Moldova sunt cele mai afectate. Țara noastră se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității determinate de BNT din regiunea europeană a OMS, cea mai afectată la nivel global de BNT (86% de decese).

În anul 2021, în țara noastră, BNT prevalează în structura mortalității înregistrate. Cele mai multe decese sunt provocate de: bolile aparatului circulator (56,5%), cancere (14,8%), bolile cronice ale aparatului digestiv (7,7%), bolile cronice ale aparatului respirator (4,0%), diabetul zaharat (1,2%).

COVID-19 a scos în evidență și mai mult importanța investițiilor în prevenirea și tratamentul BNT, având în vedere, că peste 90% dintre persoanele decedate de infecția SARS–CoV-2 au avut una sau mai multe boli cornice concomitente. Prin urmare, investiția în BNT este o investiție în capacitatea de pregătire și de răspuns la epidemii și, respectiv, în securitatea sănătății.

Cele mai cost-eficiente investiții în BNT sunt așa numitele „best byes” ale OMS care sunt argumentate de faptul că 80% din BNT pot fi prevenite. Milioane de vieți pot fi salvate prin reducerea factorilor de risc și prin crearea unor medii ce promovează sănătatea.

Adoptarea alimentației sănătoase, începând cu reducerea consumului de alcool; practicarea regulată a activității fizice și îmbunătățirea calității aerului sunt doar câteva dintre intervențiile „best byes” în BNT. Aceste intervenții necesită în medie – 0,84 USD suplimentar pe an/per persoană în țările cu venituri mici și medii și au un randament de 7 USD pentru fiecare dolar investit.

Republica Moldova se alătură campaniei Săptămâna globală de acțiuni în BNT. Centrele de Sănătate Publică ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, instituțiile medico-sanitare publice republicane, raionale, municipale și comunitare desfășoară activități de sensibilizare a populației privind importanța prevenirii factorilor de risc comportamentali și activități de screening al tensiunii arteriale și a glicemiei. Totodată, cu suportul proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției, în 16 comunități din 8 raioane vor fi organizate acțiuni de mobilizare comunitară, ce includ lansări de programe de autoîngrijire a bolilor cronice, organizarea spațiilor de agrement și activitate fizică la nivel comunitar, a festivalurilor gastronomice.

Săptămâna globală de acțiuni în BNT este o campanie creată pentru a crește gradul de conștientizare de către societate a nevoii de a da prioritate urgentă finanțării prevenirii și controlului BNT și de a construi sisteme de sănătate reziliente care să nu lase pe nimeni fără asistența necesară.

Ziua Internațională a Hemofiliei.

Ziua Internațională a Hemofiliei se sărbătorește în fiecare an la 17 aprilie, începând cu a.1989, Federația Internațională de Hemofilie alegând această dată în onoarea fondatorului Federației, Frank Schnabel, născut în această zi. Ea are ca scop creșterea gradului de informare și sensibilizare al populației cu privire la această afecțiune.

Hemofilia este o boală ereditară, din categoria bolilor rare, legată de o anomalie genetică, provocată de deficitul unei proteine de coagulare – factorilor de coagulare VIII sau IX, fapt care face ca în caz de rănire să existe un risc important de sângerare. Hemofilia nu se vindecă, dar se poate trata. În prezent, datorită tratamentelor injectabile cu produse conținând factori de coagulare, chiar și persoanele care suferă de hemofilie în formă gravă pot duce o viață aproape normală.

Hemofilia este o boală congenitală care se moștenește în special în rândul băieților. Mamele sunt, de obicei, purtătoare ale defectului genetic, iar fiii lor fac boala, care se manifestă prin sângerări. În această situație, bolnavii se confruntă cu hemoragii interne, sângerări la nivelul încheieturilor şi muşchilor. Aceste sângerări pot avea un impact dramatic asupra unui om, de la distrugeri la nivelul articulaţiei, stare de dizabilitate până la deces prematur.

Potrivit FIH (Federația Internațională de Hemofilie), în lume există 6,9 milioane de oameni care suferă de o tulburare de sângerare, iar 75% dintre aceștia nu știu. Hemofilia este o boală care nu se vindecă, dar tratată corect aduce pacientul la condițiile de viață ale unui om normal. O informare eficientă crește gradul de conștientizare, oferind posibilitatea unei diagnosticări și accesul la îngrijire pentru milioane de oameni care, altfel, rămân fără tratament.

În fiecare an, în luna aprilie, este celebrată Ziua Europeană Împotriva Obezității cu scopul de a conştientiza populaţia privind riscurile obezităţii asupra sănătăţii, precum și informarea despre aplicarea tratamentului și prevenirea acestei boli.

În fiecare an, în luna aprilie, este celebrată Ziua Europeană Împotriva Obezității cu scopul de a conştientiza populaţia privind riscurile obezităţii asupra sănătăţii, precum și informarea despre aplicarea tratamentului și prevenirea acestei boli.

Supraponderalitatea și obezitatea reprezintă al cincilea risc de decese la nivel global. La nivel internațional, prevalența obezității a crescut de peste două ori între anii 1980 și 2016. Din iunie 2013, Asociația Medicală Americană a recunoscut obezitatea ca boală.

Obezitatea constă intr-o acumulare de grăsime în organism a cărui greutate creşte din această cauză, depăşind cu cel putin 15-20% greutatea ideală. Această acumulare de grăsime nu este numai un defect estetic, ci ea reprezintă un risc mărit pentru unele boli grave (obezitatea fiind asociată cu peste 30 de afecţiuni) ca: dislipidemiile (valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor), ateroscleroza şi consecintele lor (hipertensiunea arterială, infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral), diabetul zaharat, steatoză hepatică, artrozele, varicele, litiza biliară, apneea de somn (întreruperea respiraţeie pentru câteva secunde), somnolenţă diurnă, insomnie nocturnă, cancere etc.) Astfel, se explică faptul observat de mai mult timp, că obezii trăiesc mai puţin decât oamenii cu greutate normală sau subnormală. Ca atare, a urma o cură de slăbire, în cazul unui obez, înseamnă de fapt a-şi spori şansele de sănătate şi viaţă îndelungată şi activă. Obezitatea este descrisă ca fiind cea mai întâlnită dereglare de nutriţie. Obezitatea este o condiţie în care se acumulează excesiv grăsime în organism, fie din cauza consumului de alimente mai mare decât nevoile fiziologice, fie din cauza unor dereglări metabolice. Astfel, un exces de 50 de calorii zilnic poate creşte greutatea cu 25 Kg într-o perioadă de 10 ani.

Principala cauză a obezităţii este un dezechilibru energetic între caloriile consumate şi cele necesare organismului pentru diverse activităţi. Obezitatea poate afecta pe oricine. Specialiştii vorbesc despre o predispoziţie a unor persoane de a deveni obeze. De aceea obezitatea reprezintă o problemă complexă de sănătate publică, ai căror factori de risc pot fi: antecedente familiale; rasă, sex, vârsta; unele afecţiuni endocrine; factori metabolici; supraalimentaţia sau alimentaţia nesănătoasă (obiceiuri alimentare greşite); sedentarismul; factori etnici şi culturali; status socio-economic; sarcina şi menopauză.

Obezitatea este o boală cronică stigmatizantă. Percepţia generală este că persoanele obeze sunt leneşe şi mănâncă mult. Se crede că obezii sunt lipsiţi de voinţă şi nu se pot abţine de la mesele copioase. De aceea obezitatea afectează imaginea de sine, respectul de sine, putând conduce la depresie, anxietate şi disfuncţii ale comportamentului alimentar (bulimia, anorexia).

O atenţie deosebită trebuie acordată copiilor şi adolescenţilor pentru faptul că, cei care dezvoltă obezitate încă din copilărie riscă mult să devină adulţi obezi. Spre deosebire de adulţi, copiii nu pot decide singuri asupra alimentelor consumate, întreaga responsabilitate revenind părinţilor. Iată de ce, pe lângă cauzele medicale ale obezităţii la copii, cele mai multe se datorează unor obiceiuri alimentare nesănătoase, lucru de altfel valabil şi pentru adulţi : prezenţa însemnată în alimentaţia zilnică a unor alimente nesănătoase, sărace în nutrienţi, surse ascunse de grăsimi (exemplu : 100 g de cartofi prăjiţi = 247 kcal, pe când 100 g cartofi fierţi = 80 kcal) şi zahăr (exemplu : 250ml suc artificial = 685 kcal sau 7-8 linguriţe de zahăr) şi cu conţinut ridicat de calorii (snacks-uri, pizza, mezeluri, băuturi dulci, carbogazoase, alimente gătite prin prăjire, dulciuri rafinate, produse de patiserie etc.); consumul unor porţii alimentare mai mari decât cele normale (este frecvent întâlnită prejudecata că „ce este gras este şi frumos” ori că „două mâncări nu strică”); diminuarea activităţii fizice, orientarea către activităţi de tip static (privitul la TV, jocul pe calculator, utilizarea liftului etc).

Obezitatea ar putea fi prevenită prin promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cum ar fi:

consum de fructe şi legume, lactate degresate, peşte, carne slabă

consum de sucuri naturale preparate în casă

prepararea alimentelor prin fierbere, coacere, la grătar sau pe baie de abur

respectarea meselor principale

evitarea „ronţăitului” între mese

evitarea servirii mesei în faţa calculatorului sau televizorului

necesitatea de informare în momentul achiziţionării unui aliment, despre conţinutul de grăsimi, zahăr şi sare, dar şi a numărului de calorii, prin citirea etichetei.

De asemenea, pentru prevenirea obezităţii, pe lângă respectarea unei alimentaţii sănătoase, mai este necesar să efectuăm cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi şi să încurajăm copiii să desfăşoare activităţi fizice în aer liber.