ZIUA MONDIALĂ A RINICHILOR

 

NOTĂ INFORMATIVĂ

ACȚIUNI PENTRU  ZIUA MONDIALĂ A RINICHILOR

Ziua Mondială a Rinichiului cu genericul „Sănătatea rinichilor pentru toată lumea – calitatea vieții cu boli de rinichi”

Ziua mondială a rinichilor are loc în fiecare an în luna martie. În această zi, precum și în timpul săptămânilor renale, de la 1 până la 31 martie, se atrage atenția asupra importanței informației  prevenirii  și acțiunii timpurii.
În acest an, Ziua Mondială a Rinichiului este marcată pe 11 martie cu scopul de a ajuta populația să conștientizeze importanța rinichilor pentru bunăstarea organismului. Genericul evenimentului este unul desfășurat și sună în acest an astfel: „Sănătatea rinichilor pentru toată lumea – calitatea vieții cu boli de rinichi”.
Comitetul principal al Zilei Mondiale a Rinichiului, a ales motto-ul „Calitatea vieții cu boli de rinichi” pentru anul 2021 din două motive - pe de o parte pentru a crește sensibilitatea și conștientizarea pentru gestionarea eficientă a simptomelor și, pe de altă parte, pentru a crea o participare a pacientului cu scopul de a încuraja cu adevărat participarea activă la viață în ciuda acestei boli de rinichi. Măsurile eficiente pentru prevenirea și monitorizarea bolii sunt foarte importante. Pacienții cu boli de rinichi - inclusiv cei aflați în dializă și transplanturi - și persoanele care îi îngrijesc ar trebui să se simtă susținuți de organizațiile de ajutor renal, în special în timpul unei pandemii și în alte perioade dificile.
Diagnosticul bolilor renale este o mare provocare, atât pentru pacientul însuși, cât și pentru cei din jur. A trăi cu boli de rinichi, mai ales atunci când este mai avansat, are multe implicații pentru pacienți, familiile și prietenii acestora, limitând oportunitățile de a participa la activități de zi cu zi, cum ar fi munca, călătoriile și timpul liber. Există, de asemenea, numeroase efecte secundare problematice - de exemplu, oboseală, durere, depresie, tulburări cognitive, tulburări digestive și probleme de somn.
Campania își propune să îmbunătățească educația populației la acest subiect și să contribuie la conștientizarea importanței gestionării eficiente a simptomelor bolilor renale și să încurajeze pacienții să se implice activ în activitățile zilnice, în special în cazul celor care trăiesc cu transplant renal sau depind de dializă, dar și a persoanelor care au grijă de ei.
La nivel mondial, peste 2 milioane de oameni efectuează regulat proceduri de dializă sau trăiesc cu transplant de rinichi. Plus la acestea, multe persoane au nevoie de tratament, dar, din păcate, nu îl primesc.
În Republica Moldova,  conform datelor statistice, incidenţa prin bolile aparatului genito-urinar a constituit în 2019 –182,4 cazuri la 10 mii locuitori, 2018 – 189,2 cazuri la 10 mii locuitori.
În raionul Sîngerei,  incidenţa prin bolile aparatului genito-urinar a constituit  în  anul 2020 –181,1 cazuri la 10 mii locuitori,  inclusiv maturi  204,9 și copii  95,7 cazuri la 10 mii locuitori, iar în Centrul de Sănătate Sîngerei în anul 2020 – 77,7  cazuri la 10 mii locuitori,  inclusiv maturi 86,8  și copii 43,6 cazuri la 10 mii locuitori 
 
Dacă  Dvs. sau o persoană apropiată sunteți în grupul de risc pentru apariția bolilor renale, adresați-vă medicului de familie pentru a efectua 
                                  3 teste simple, care ar putea să vă salveze viața:
  1. Tensiunea arterială. În cazul valorilor mari ale acesteia pot fi afectate vasele mici de sânge din rinichi, iar aceasta este a doua cauză de apariție a insuficienței renale după diabetul zaharat. Cea mai bună valoare este considerată cea de sub 120/80. Sub 130/80 este recomandată pacienților cu boli renale cronice, iar sub 140/90 este o valoare bună pentru majoritatea persoanelor.
  2. Proteinele din urină (testul de urină). Prezența proteinei albumina (albuminuria) în urină poate fi un semn precoce al bolilor renale. Atunci când proteinele (inclusiv albumina) sunt depistate în mod regulat în urină (proteinurie), este vorba de leziuni renale.
  3. Rata filtrării glomerulare (GFR). Aceasta indică cât de bine rinichii filtrează sângele. Cel mai bun indicator în acest caz este egal cu 90. Scorul 60-89 trebuie monitorizat, iar mai puțin de 60 timp de 3 luni indică la o boală renală.
 
Dacă suferiți de boli renale, aveți grijă să:
  • Vă măsurați regulat tensiunea arterială;
  • Gestionați nivelul zahărului din sânge (glicemia);
  • Reduceți consumul de sare;
  • Consumați o cantitate moderată de proteine;
  • Vă vaccinați anual împotriva gripei.
 
Pentru a preveni apariția bolilor renale procedați în modul următor:
  • Practicați sportul în mod regulat;
  • Controlați greutatea;
  • Abordați o alimentație echilibrată;
  • Renunțați la fumat;
  • Reduceți consumul de alcool;
  • Hidratați-vă;
  • Nu luați în mod regulat pastile antiinflamatoare/analgezice fără prescripție medicală;
  • Monitorizați nivelul de colesterol;
  • Faceți un control medical anual;
  • Cunoașteți istoricul medical al familiei.
 
Rinichii sunt organe fascinante. Ne filtrează sângele de trei sute de ori pe zi - în jur de 1.800 de litri curg prin cele două organe în fiecare zi și astfel ne curăță sângele de cele mai variate toxine.
 
Bea un pahar cu apă.  Aceste gest simbolic este o amintire a cât de vitale sunt rinichii ca organe și că au nevoie de întreținere regulată. În acest fel, îi poți face pe ceilalți conștienți de obiceiurile lor de viață și poți începe bine o conversație despre riscurile și poverile bolilor renale și prevenirea necesară.

 

                            Centru de Sanatate Singerei

                                      11 martie 2021

02.03.2021 Astăzi a fost lansată campania de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova

Astăzi a fost lansată campania de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova. Primii care vor fi vaccinați sunt lucrătorii medicali din secțiile de reanimare, anestezie și terapie intensivă, apoi vor urma cei din secțiile cu profil COVID-19.

Alexandru Botizatu, șeful Departamentului de Anestezie și Terapie Intensivă, din cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” este primul lucrător medical vaccinat cu vaccinul AstraZeneca.

„Vaccinul împotriva COVID-19 este colacul de salvare în această pandemie. Am emoții de mândrie și gânduri bune că în sfârșit există lumină în acest tunel întunecos. Mă bucur că și colegii mei din sistemul medical doresc să se vaccineze și vom putea să ne desfășurăm munca în continuare, cu speranța că această pandemie va avea un sfârșit”, a declarat medicul.

Alexandru Botizatu  a menționat că se simte bine iar administrarea vaccinului este una nedureroasă.

Exemplul medicului a fost urmat și de lucrătorii medicali ai Institutului de Medicină Urgentă și de toți lucrătorii medicali la nivel național.  

Vaccinul AstraZeneca, livrat cu titlu gratuit de către România, a fost distribuit de dimineață în toate Centrele de vaccinare din țară și inițiată campania de vaccinare la nivel național.

Menționăm că, vaccinul AstraZeneca este  precalificat de Organizația Mondială a Sănătății și înregistrat în Republica Moldova, de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor  Medicale, la data de 26 februarie curent. Acesta are o eficacitate de 60-90%, intervalul de administrare fiind de la 4-12 săptămâni și este administrat persoanelor cu vârsta 18+.  Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări, prima țară fiind Marea Britanie, urmată de UE și India.

    

28 februarie: Ziua Internațională a Bolilor Rare

Fiecare dintre noi avem caracteristici diferite, ceea ce ne face unici. Fiecare dintre cele peste 6000 de boli rare este  unica, dar sunt multe lucruri comune care unesc pacientii cu maladii rare, familiile lor si pe cei care ii ingrijesc.
Fiecare boala rara afecteaza putini oameni, care sunt raspanditi peste tot in intreaga lume…dar daca i-am aduna la un loc am obtine echivalentul populatiei celei de a treia tari ca marime din lume- Statele Unite ale Americii! Exista peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial diagnosticate cu o boala rara. Bolile rare afecteaza in prezent 3.5% - 5.9% din populatia totala a planetei. Pentru ca majoritatea bolilor rare continua sa fie dificil de diagnosticat, este greu de stabilit care este numarul total real al persoanelor afectate.
O boala este considerata rara in Uniunea Europeana atunci cand afecteaza mai putin de o persoana din 2000.
Desi este vorba de boli rare, acestea nu sunt putine: pana in prezent sunt diagnosticate mai mult de 6000 de boli rare. 72% dintre bolile rare sunt genetice, iar 70% dintre bolile cu etiologie genetica debuteaza in copilarie. Restul de aproximativ 30% sunt rezultatul infectiilor (bacteriene sau virale), alergiilor, actiunii si interactiunii cu factorii de mediu, sau sunt cancere rare.
Caracteristici ale bolilor rare
Peste 6000 de boli rare sunt caracterizate de o mare diversitate de tulburari si simptome care variaza nu numai de la boala la boala, ci si de la pacient la pacient care sufera aceeasi boala. Simptomele relative frecvente pot ascunde bolile rare, ceea ce poate determina diagnosticarea gresita si intarzierea tratamentului optim. Calitatea vietii pacientilor este afectata de lipsa sau pierderea autonomiei ca urmare a aspectelor cronice, progressive, degenerative si care pot pune in pericol viata. Faptul ca frecvent nu exista remedii eficiente agraveaza nivelul oricum ridicat de durere si suferinta suportate de pacienti si de familiile lor.
Chiar daca este dificil de stabilit diagnosticul  pentru o persoana care sufera de o maladie rara, in prezent exista metode care pot depista din timp anumite afectiuni rare cu transmitere genetica, ceea ce ajuta la initierea rapida a tratamentului crescand sansele de supravietuire si /sau calitatea vietii celor afectati.
Majoritatea bolilor rare determinate genetic sunt legate de mutatiile aparute intr-o singura gena si multe pot fi transmise de la o generatie la alta, fapt care explica d ece anumite boli rare apar in aceeasi familie.
Ziua Bolilor Rare reprezinta campania oficiala derulata la nivel international care are drept scos sensibilizarea, cresterea gradului de constientizare asupra bolilor rare, precum si impactul acestora asupra celor diagnosticati cu una dintre bolile rare. Aceasta zi este sarbatorita in fiecare an in ultima zi a lunii februarie. Ziua Bolilor Rare a fost lansata in 2008 de catre EURORDIS-Rare Diseases Europe si Council of National Alliances. Initial, evenimentele au avut loc in doar 18 tari, insa, cu fiecare an, au ajuns sa aiba loc mii de evenimente organizate in peste 100 de tari.
#RareDiseaseDay reprezinta hashtagul campaniei pentru Ziua Bolilor Rare. Il poti folosi si tu pentru a marca aceasta campanie importanta. Poti avea si tu o contribuitie in cresterea nivelului de constientizare asupra bolilor rare si impactul acestora in vietile oamenilor – o poti face povestind ceea ce traiesti tu sau o cunostinta de-a ta diagnosticata cu o boala rara!
Surse de informatie:

Ziua Internaţională a copilului bolnav de cancer

Ziua Internaţională a copilului bolnav de cancer este marcata la 15 februarie a fiecărui an şi promovează o campanile globală de colaborare pentru sensibilizarea privind copii diagnosticaţi cu cancer şi nevoile lor.                                                                                                                                                                                        

Noi urmărim scopul conştientizării şi necesităţii de a oferi sprijinul copiilor şi adolescenţilor care suferă din cauza acestei boli, dar şi familiilor acestora. Copiii bolnavi de cancer se confruntă cu situaţii dificile şi solicitantă, precum izolarea. Cel mai adesea, drumul parcurs în lupta cu boala este marcat de o durere imensă şi de stres. În aceste situaţii nici un copil şi nici familia acestuia nu ar trebui să fie singur .               

Există 12 tipuri de cancer care se dezvolta în perioada copilăriei, leucemia şi cancerul din zona creierului, sunt  considerate cele mai frecvente la copii. Anual în lume se înregistrează 200.000 de copii cu cancer din care doar 20% primesc tratament adecvat. Cancerul la copii poate fi diagnosticat precoce, deşi este greu de recunoscut. De aceea fiecare părinte trebuie să ştie ca:                                                         

  • Controalele medicale regulate sunt obligatorii                                                                

  • Orice semn sau simptom de boală trebuie investigat, diagnosticat, tratat pînă la dispariţie

  • Orice schimbare în starea de sănătate a copilului trebuie atent analizată de medic şi părinţi                                                        

  • Stabilirea precoce a diagnosticului de cancer înseamnă că pacientul poate beneficia la maxim de posibilităţile oferite de terapia actuală, cu şanse maxime de vindecare şi risc minim de efecte secundare.